Si cand sa zic “Grabeste-te, Sandra, sa nu intarzii!” am cazut muscandu-mi dureros fiece litera!
Si toata formula magica impregnata in papilele gustative…a capatat brusc un gust sangeriu.
In spatele cristalinului clipocea ostentativ reclama luminoasa a celei mai odioase sarbatori din an dedicata femeii.
Si-a inceput sa tipe la mine in culori rozalii din toate partile: “Un 8 Martie Fericit!”
Si eu multumeam la randu-mi cu sinceritatea stangace…insa asteptand cu nerabdare sa se termine ziua de lucru si sa sune pe 3 voci de mezzosoprane Telefonul de la ora 7 (post meridian) care sa ma invite in oras.
Iar la masa “rezervat” VIP(lor)=viperelor sa sorbim cateo gura de vin alb demisec si sa radem zgomotos peste cafeaua obosita a pitzipoancelor!
Dar v-ati grabit fetelor, lasand telefonul pe aragaz…si ati uitat de mine!
de Sandra Prigoreanu
