Pagini

duminică, august 10, 2008

Pete de cafea pe camasa de noapte...

















M-am trezit foarte tarziu, dupa o mahmureala exotica,
iar in jurul meu era pustiu!

M-am trezit fara prieteni, fara dragoste si fara el!

Acum ii scriu ca de-obicei stihuri ruginite despre sentimente eterne
si astept linistita sa sune din nou la usa.
intre timp ii desenez chipul in ceasca de cafea
si-l las sa-mi cuprinda dantela.


De fapt nici nu cred ca stiu sa lupt pentru dragoste.
Niciodata n-am stiut.
Mereu am asteptat sa sune telefonul, fara ca eu sa-l bag macar in priza...
sau sa fiu sarutata fara ca eu sa fiu de fatza....

de Sandra Prigoreanu